Pagini

3 aprilie 2013

Sibiul la “Respira teatru” - guest post-ul meu pe groparu.ro


Neata din Sibiu! Fie-mii ii ies caninii, deci eu noaptea nu dorm, nu am somn… Imi place mult sa-ti citesc blogu’ cand am timp, ma mai destind. M-am gandit sa-ti povestesc de prin Sibiu adunate (eu is mai din sud, da’ nu pot sa zic de unde ca poate isi dau seama dusmanii cine scrie asta si am nevoie de protectia anonimatului la ce urmeaza) cum am “respirat” noi teatru in weekend, in programul RESPIRA TEATRU 25 de ore non stop. Ne-am luat bilete sambata la deschiderea evenimentului la “Emigreisan drim” cu 25 lei/pers, am intrerupt respiratia de teatru cu vizionare film “Pozitia copilului” imediat dupa, organizat de Astra film cu 6lei biletu’/pers, am incheiat duminica seara cu piesa “Absolut” 55lei/pers biletul in care Marcel Iures a fost un one-man-show mai ceva ca Mircea Badea, super tare!
No, deci…”Emigreisan drim” a inceput cu o jumatate de ora mai tarziu pana a enumerat un nene pe scena in microfon toti partenerii si sponsorii evenimentului de teatru, ne-am uitat la o comedie facila despre 3 romani care se tot chinuiau sa ajunga la Londra si cand au ajuns (trecand inot Canalu’ Manecii) mancau din gunoaie croissant 7 days romanesc aruncat de un englez (sic!). Am fugit desigur inainte de final ca sa nu intarziem la film.
Pt film rezervaseram 5 bilete cu 7 zile inainte. Trebuiau platite insa inainte de vizionare film, ni s-a comunicat. (D’oh!) In timp ce fugeam cu barbatu-mio peste pietrele cubice din Piata Mare si il injuram pe Sasu’ de cate ori mi se intepenea tocul printre ele si zbura papucul din picior (stii ca aici tot ce incalti=papuc), am sunat-o pe sora-mea venita in vizita de la Bucuresti (aci la Sibiul idilic cu 3 stele Michelin) sa ne tina si noua 4 locuri langa ea. Asta se auzea in telefon certandu-se elegant, ca la Bucuresti, cu cineva “stiti, mi se pare o dovada de lipsa de bun simt ce faceti, tin locurile pt 4 prieteni, v-am spus deja!”.
Ajung si io la film plina de nervi. Una din organizare imi mai aduce un scaun, barbatu-mio ramane in picioare. Ma asez langa sora-mea. Langa ea un tip. Tanar. 30 i-as fi dat. Dichisit, blond, tuns scurt, gelat, insotit de 2 “piz..” cum le zice la femei pe-aici. Tare (intentionat) catre sora-mea:”de ce dracu’ nu ne-ai tinut locuri?” Asta nervoasa cu spume si ea tare: “Pai nu intelegi ca mi-au luat geanta de pe scaunul rezervat tie si mi-au aruncat-o in poala?” Eu: “Cine? asta de langa?” Ea: “Da.” Eu catre ala:”Asa ai facut?” Ala: “Da.” Eu zambind:”Pai de ce?” El, zambind:”pai ca asa a zis doamna de acolo din organizare”. Eu: “Da, sigur, ca la gradinita, mi-a zis mama sa…” El, scuipand printre dinti, desfigurat la fata: “TE OMOR, TU, PIZDA! NU TE IEI DE MAMA, NICI IO N-AM ZIS NIMIC DE MA-TA. TE OMOR!” (Sa mor io daca am inteles si daca o sa inteleg vreodata ce dreaku s-ating oligofrenii cand zici ceva de ma-sa!) Eu, razand, tare: “Ma ameninti cu moartea in public, fraiere?” Razand si strigand in gura mare catre oamenii din jurul meu “Ma ameninta cu moartea in public oameni buni, martorii mei!”. Oligofrenul a lasat capul in jos si a tacut. Apare ametita din organizare:”Mai am 3 locuri la vizionarea de sus din pod daca doriti sa ma urmati”. Yay, ce bine suna sus in pod! Ma inham cu sora-mea si barbatu-mio la spinare si hi’ sa merem sus in pod. O intreb: “Vi se pare normal sa rezerv locuri, sa le platesc si sa vin aici si sa nu am locuri si sa mai si injure un handicapat care imi ia locul rezervat, platit si si tinut pe deasupra?” Raspuns asa calm, ca la Ardeal:”Stiti, este foarte greu sa organizezi ceva asa mare intr-un spatiu atat de mic, deci e normal sa ne mai si injure clientii.” Ce dreaku’ sa mai zici la asa o replica… Sus, caldura mare monser, in spatele nostru un cuplu comentator, el: “ce draku’ e asta, rezerv, platesc locul si ma aduce in pod in ultimul rand?” M-am ras, ce sa mai fac :) )
Iar duminica seara la Iures, noi ca tampitii ne-am dus cu biletele direct la Teatrul National “Radu Stanca” convinsi ca acolo joaca domnul. Nici nu ne-am mai uitat pe bilete :) ) La intrare ne zice un nene:”Hmm, vedeti ca e la Teatrul Gong spectacolul.” WTF? La teatrul pt copii? Ala de papusi? Hi repede in masina si fuga la Gong. De 55lei/persoana am primit asa: scaune d-alea ieftine de birou, fixe, toate pe acelasi nivel de ne-a durut gatul tare (barbatu-mio chiar nu-si mai poate roti capul stanga-dreapta, iar eu ma simt un pic girafa) incercand sa-l vedem pe nea Marcel, o caldura infernala (cam ca la reprezentatia aia mega smechera de la Hala Balanta, aia cu Faust de ne-au dus aia in flacarile Iadului si au trecut pe langa noi fete in pielea goala, manjite cu sange, care purtau pe cap un cap de porc taiat de si-acum mai simt in nari mirosul de sange) si un Iures absolut (sic!) genial care a intepretat vreo 10 personaje din Ivan Turbinca lu’ Creanga singur singurel.
“Arta cere sacrificii!” mi-a scris o prietena cand am sumarizat pe Feisbuc cele de mai sus.
No, terminai pasul. Sper sa dai mai departe asta sa vada tata lumea ce oras vrea sa bata Brasovul ca capitala regionala…ca doar e si capitala culturala europeana, si oras idilic si turistic cu 3 stele Michelin si oras SMART!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu