9 aprilie 2013

Eva si depresia postnatala


Va mai aduceti aminte de Eva din episodul anterior, nu? Ei bine manca ea iar un mar in fata televizorului. La “Romanii au talent”. Ionatan. Din portia de 5 vegetabile sau fructe recomandate pe zi. Si dintr-o data, apare din cutia neagra Momo cu manechinul Eva (sic!) http://www.youtube.com/watch?v=hKPshl-6LSU UNINVENTED THEATRE and ZERO GRAVITY DANCE. Eva, manechinul adus la viata de 4 dansatori. Pe melodia lu’ Headstrong ft. Stine Grove - Tears http://www.youtube.com/watch?v=m7NS9guFjSE.

Gata, le ascultaratzi? No, bun.

Si se pune Eva noastra pe-un bocit, Tulai Doamne! Initial debutat cu za buza feis (fata cu buza lasata si tremuranda). Decurs apoi cu suspine. Culminat cu lacrimi shiroaie. Se uita macho men-ul ei de Sibiu la ea cu cruci de Doamne, fereste si apara! “Esti nebuna!”. “Sunt sensibila ! Si daca mai scoti un cuvant al dracu’ care nu te strange de gat si-ti da la gioale!” Sibiul in drum spre calendar: “Auzi, tie trebuie sa-ti vina ceva?” “Pan-aici ti-a fost!” (si m-am inarmat pana-n dinti cu prazul din dotare si da-i!).

No, in toiul noptii, 3AM, cu ochii in tavan, statea Eva si se gandea: “Doamne, ce-o fi cu mine? Ce-o fi fost in marul ala? Sigur nu Cunoastere, ca nu cunosc ce mi se intampla. Suntem in 03 aprilie 2013. Am nascut in 13 august 2011 (n.a. Eva era imortala ca Duncana MacLoada, nascuse tot leaganul omenirii si inca nu se oprea). Copilu’ acum e mare, nu se mai trezeste decat 1 data de 2 ori pe noapte (cat sa-mi f..a mie meciul ca nu ma mai pot culca la loc), ce-o fi? Imi sare tzandara din orice. Simt ca ma ia cu val de caldura. Sau transpir de put cum am iesit din dus. Imi bate inima tare cand ma enervez. Zau ca imi vine sa-l omor p-ala cateodata atunci cand nu-s ca matza in calduri. Nu am rabdare. Vorbesc pana nu mai am aer. Zgaltzai patutul dusmancei doar doar tace din melitza aia cu care ma intrece!”

Ei bine, si cum statea ea asa a inceput sa i se deruleze prin fata filmul vietii din ultimii 3 ani: o sarcina usoara (din aia din filme “sarcina e cea mai frumoasa perioada din viata ta” - Hai, zi sa mori tu!), de-aia de stat in picioare 41 de saptamani (ce rahat mananca aia cu 9 luni!) pe metrou’ din Londra (de nu se ridica nici un pulifrici,-frica pe motiv ca “nu esti bolnava, esti doar gravida” – Come on, say you die, you!), o nastere mirobolanta naturala (cu epidurala obtinuta in ziua 3 de travaliu cu amenintari de criza epileptica, ca astia in Uca nu fac cezariana si nici cu epidurala nu se-nghesuie ca cica “corpul tau e construit pentru asta” – Come on, you, are you dead yet?!?) de fetita de 4.2kg patruchiledouasute (ca cu 4 zile inainte la ecografie estimarea fusese 3.6kgs), o lipsa de somn crunta si acuta sondata cu plansete de “ia-ma, Doamne, vreau sa mooorrrr! Numa’ un pic cat sa dorm cateva zile si apoi sa ma trezesti!”, mastita, candida, colici, constipatie, zbor cu copilu’ de 7 saptamani din Londra la Bucuresti (da, da, v-am povestit, atunci cand mi s-au umplut biberoanele cu lapte in sala de asteptare si cand am scos tetina din sutien sa alaptez pruncu’ la decolarea avionului ca sa suga sa nu i se infunde urechile a tzashnit seva vietii pe hublou’ lu’ British Airways), traftir cu cochilu’ mic prin Romania pe la sora, mama, bunica, soacra, mutat la Sibiu, renovat apartament in reprize de colici, scoatere totala de unghii incarnate (sub anestezie) la picioare, fenolizare unghii incarnate la Bucuresti si plecat la mare etc.

Oftand Eva: “yeap. Cred ca au innebunit salcamii. Sau dusmanii ca i-am zapacit cu banii. Loca. Malada a la teta. Cucu! Crazy. Hormonii, trazni-i-ar p...a, are dreptate saracu’ barbatu-mio care doarme separat in camera lui din aprilie 2011 pe motiv ca e programator si creierul lui obosit are nevoie de liniste. Ata ete. Ma duc pana la el sa-mi cer scuze pentru capul crapat cu prazul mai devreme.”

4AM. Eva, intrand val vartej pe usa lu’ olaolaie, macho men, aprinzand lumina, catre asta care-si acoperise fata cu mainile: “Gata, stiu ce e cu mine: am depresie postnatala. Sa dea dracu’ sa mai comentezi vreodata ceva!”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu