Pagini

27 decembrie 2013

SHOEBOX 2013, Cadoul din cutia de pantofi, Sibiu

Gata. S-a-ncheiat si Shoebox 2013. Abia acum, in concediu, am reusit sa descarc majoritatea pozelor. (albumul aici pe Mukallita Fcbk). Sunt datoare cu multe postari din urma, dar pe asta depun un efort sa o duc la capat, deoarece in timp ce eu scriu randurile ce urmeaza dintr-o pensiune din Baden-Viena, Austria, cateva persoane cunoscute prin aceasta campanie poate nu au ce manca. Ultima data cand am vorbit cu ele nu aveau nici apa curenta in caminul social in care locuiau, nici lapte praf pentru fetita cea mica, ii tremura mana spre biberonul cu lapte cand i l-am intins.

Dar, de la capat.

Eu ma implic doar in ceea ce cred. La fel am facut si cu campania Spitalului de Pediatrie Sibiu prin Asociatia Propediatria, la fel si cu campania Shoebox. Cred in Shoebox pentru ceea ce reprezinta: sa daruiesti ceva cuiva care nu are, dar nu oricum, ci punand putin suflet si depunand putin efort, gandindu-te la cel care va primi cadoul tau, lasandu-i un mesaj, imaginandu-ti cum arata oare el, ce face, unde sta.

Anul asta am ajuns sa ma implic mai mult decat am planificat. De la A la Z: de la promovare, implicare voluntari, sortare, logistica si  pana la livrare. Nu am vrut sa si livrez cadourile Shoebox, dar am ratat cu gratie termenul limita de 13 decembrie de dus la centrul de colectare, asa ca am facut si asta. Si m-am intristat. De-asta nu am vrut sa livrez initial, ca sa raman in zona de confort, sa nu cumva sa imi afecteze vibratia mea sensibila de mama tuturor ranitilor povestile triste ale destinatarilor.

Desi conceptul este simplu http://shoebox.ro/ (iei din casa o cutie de pantofi, o impachetezi frumos separat cutia de capac, pui in ea lucruri si jucarii de calitate, nu carpe, produse de igiena si alimentare neperisabile, iti implici si copilul din dotare daca ai ca sa-l mai trezesti din imbuibarea in care il scalzi tu cu de toate si nimic nu-l mai intereseaza, duci apoi cutia la un centru de colectare-locatie Shoebox din orasul tau si gata, ti-ai facut datoria de crestin pe anul in curs), am gandit putin diferit logistica, dar tot m-am lovit de nepasare, de "tras" de oameni cu zeci de telefoane, de promisiuni neimplinite, de haine si jucarii cu pete, gauri in ele si miros de second hand, de a trebuit sa le arunc la gunoi, de comentarii de genul "daca iti dau tie cutiile de pantofi eu in ce imi mai pun pantofii" sau "am ceva de dat, cand vii pe la mine sa le iei ca eu nu am timp".

Dar m-am lovit si de voluntari minunati, de oameni care, ca si mine, si-au luat multe ore din timpul lor personal ca sa ma ajute cu asta fara sa ceara nimic in schimb si, mai jos, ce a iesit:

Pasul 1: facut rost de 1 bucata birou langa al meu, (fara nici un cost, Directorul firmei Feeling de "papuci" cum se numesc la Sibiu toate incaltarile, fiind si el parinte, deci intelegand campania) pe care l-am impartit in 2: peretele pentru fete, cu post-it-uri roz pe grupe de varsta si cel pentru baieti cu post-it notes albastre lipite pe el:

Cele mai multe cutii au iesit pe grupa de varsta 15-18 ani, prietena mea Corina din Germania a sponsorizat cu foarte multe produse de igiena, de la absorbante pana la sampon, sapun si spray, iti multumesc!

Pasul 2: creat pentru promovare un Event aici pe Facebook la care mi-am invitat initial doar lista mea de prieteni, dar care la randul lor si-au invitat prietenii lor. Am avut grija sa postez poze, updates, multumiri, sa-l mentin live and kicking. Tot pentru promovare am printat la Sory afise cu Shoebox, le-am lipit pe usile cladirii de birouri in care lucrez, iar despre cate telefoane si e-mail-uri fara numar fara numar am trimis, nu se mai pun. 

Pasul 3: facut rost de cutii goale de pantofi, de la mine de pe balcon, de pe la prieteni, dar majoritatea cu ajutorul colegei mele Oana de la cursul de germana, le luase de la un magazin de pantofi de pe Centru.

Pasul 4: dupa principiul cere si ti se va da, am gasit niste voluntari de cea mai mare gasca ever, Dani, Corina si aceeasi Oana de mai sus, de au venit la impachetat de cutii, vreo 45 au fost in sambata aceea. Mie anul trecut impachetatul de cutii mi s-a parut cel mai greu, mai ales cand ti se incurca degetele cu stil cand impaturesti colturile si nu sta scotch-ul nici lipit cu aracet! Asa ca, oameni buni si dragi, va multumesc inca o data!


Am ascultat colinde, am baut cafea si ceai si mancat ciocolata mea preferata Terry's Orange chocolate si ne-am povestit si franturi de viata ca sa ne cunoastem mai bine, terapie sociala curata!



Catalina m-a ajutat la sortare pe grupe de varsta, chiar nu e usor nici asta, multumesc. 

Pasul 5: Gasit donatori de jucarii, lucruri, dulciuri, haine: de la persoane fizice (Corina, Alexandra, Ioana, Roxi, Oana 1, Oana 2, Catalina, Iulia, Ana) si persoane juridice: 2pusti.ro (au niste jucarii foarte frumoase) si Star Kids Center (de cand s-a inchis Magic Time, SKC raman locul preferat de dans si ateliere de creatie al fie-mii si al meu, evident).

Pasul 6: sortat prin donatii pentru a elimina eventualele uscaturi din padure, vorba ceea. 
Pasul 7: lipit etichete rosii si albastre cu grupa de varsta.
pentru baieti 15-18 ani au fost cele mai putine cutii, dar le-am adaugat un special touch (cele mai multe cutii au fost pe grupa de varsta 2-4 ani)

Pasul 8: sigilat cutiile.
Pasul 9: gasit destinatari ai cutiilor. 
pe surorile acestea (Diana 11 ani si Nicoleta 1.7 ani, 4 dintre 6 copii, 1 la tata si 5 la mama singura) le-am vazut de multe ori prin Mall Sibiu si in ziua in care le-am donat 6 cutii Shoebox le-am gasit in parcarea Kaufland.
Later edit (08.01.14): mama lor m-a mintit cu multe, la fel si fata de 11ani, le trimite la cersit prin Mall, dau apoi banii cersiti unui tigan, iar pe cea de 11 a retras-o de la scoala ca sa o creasca pe cea mica din poza, ce a ajuns internata in Spital Pediatrie de Craciun de la tinut in frig toata ziua prin carucioarele de cumparaturi din parcari. Nu vor sa-si depaseasca deloc conditia, asa ca nu imi mai bat capul, voi sustine acolo unde sunt convinsa ca astfel de copii defavorizati se tin de educatie.


Micuta Nicoleta, la scurt timp dupa poza asta, a fost internata in Spitalul de Pediatrie Sibiu cu astm, fara mama ei, deoarece mama trebuia sa aiba grija de ceilalti 4 copii ramasi in caminul social din Cisnadie.
Cu ajutorul Oanei V. (Asociatia "Maini Unite" si Star Kids Center ) am organizat impreuna un moment la care 5 frati sa participe pentru prima data la un atelier de creatie, pentru prima data toti 5, ca apoi sa primeasca 5 cutii Shoebox.

Pasul 10: livrat cutiile. Toate. Restul 33 din 55. La Spitalul de Pediatrie Sibiu, unde erau si copii cu posibilitati, nespecifici campaniei Shoebox, dar dupa cum m-am gandit eu, nu aveau totusi posibilitatea sa plece la cumparat de cadouri cu branulele in manute, deci s-au bucurat si ei de dulciuri si jucarii intr-o zi in care au primit si colindatori.


ba sa stiti ca au incaput toate 33 in portbagaj Renault Megane 

La Spitalul de Pediatrie Sibiu






Fata din imagine are 18 ani, dar probleme de crestere.

Copilasul si mama cu probleme de auz si vorbire s-au bucurat de cadoul lor.






Da. Cam asta a fost. Desi am avut parte si de copii nemultumiti de ce au primit ("iar am primit pasta de dinti si periuta? De la celalalt Mos am primit inel si machiaje"...), ceea ce m-a dezarmat stiind cata munca s-a depus ca acea cutie cu acea pasta de dinti (si nu numai, stati linstiti) sa ajunga la ei, in rest vizita la Spitalul de Pediatrie a fost un wake up call, o mare trezire la realitate: sanatatea e mai importanta decat toate. I-am multumit iar lui Dumnezeu ca fetita mea este sanatoasa, nu in spital cu o branula pe mana, ca noi, parintii suntem sanatosi sa avem grija de ea.

Cat despre surorile gasite in parcarea de la Kaufland, care stau 5 cu mama lor in camin in Cisnadie, fara apa curenta, fara mancare, povestea lor m-a afectat cel mai mult. In ziua aceea mi-am spus ca nu mai pot participa la campanii umanitare, ma afecteaza prea tare, ma consum de energie, timp, sufar,  fac din problema acestor oameni oarecum problema mea. Dar, stand asa stramb si judecand drept, la rece, la fel cum campania Asociatia Pro Pediatria "Copiii nostri, viitorul nostru! Implica-te!" este una predominant CSR (in romana Raspundere Sociala Corporatista, desi tot oamenii care duc in spate corporatiile au facut toti banii, la propriu, cam vreo 8,000 de EUR am inteles), campania Shoebox este una ISR (Raspundere Sociala Individuala/Personala). Nu ma refer la acel "Da si tu ceva ca-ti va da si tie Universul inapoi inzecit, ca si-asa ai mai mult decat iti trebuie" sau "hai, fii si tu bun, macar acum de Craciun", ci strict la "cu cat te implici si tu si pui umarul la a ajuta cate un om care are nevoie, cu atat protejezi mediul la care iti expui propriul copil, propria familie si chiar pe tine". ex: La mai multe produse de igiena cumparate si donate, se va reduce numarul de microbi din aerul pe care vrei nu vrei, il respiri si tu si copilul tau, cot la cot cu cei mai putin ocrotiti de soarta... Asta asa, mai pe intelesul matematic al tuturor.

Acestea fiind zise, sigur ma voi implica in campanii si in 2014, sper sa imi fiti alaturi ca si pana acum, va multumesc!

Craciun Fericit!

18 noiembrie 2013

Postare fulger: boala "mana-picior-gura" la copii - "hand-foot-mouth disease"

Hai c-o mai aflaram si p-asta: boala "mana-picior-gura". Am auzit de "hand-foot-mouth" disease de la o prietena din Anglia acum 1 luna. Are o fetita de 1.8ani si imi povestea cum a trebuit sa o retraga din gradinita pe motiv de aceasta boala contagioasa, care originar a fost adusa in UK de colonialisti australieni in 914 toamna, nespecifica Romaniei. Asa ca m-am relaxat instant, desi ascultam atenta despre bube pe mana-picior-gura si cum in Uca nu primesc nici un tratament pentru asta. Ma tot intrebam oare cum arata bubele alea si vad ca tocmai mi-a raspuns Universul!

Ei bine, cand mi-a facut fie-mea temperatura 39.8C joi spre vineri noaptea si mai si tusea, am intrat in panic mode, era a 2-a oara in 2.3 ani cand reusea "performanta" peste 39! Pana am stat eu sa-mi zgarm creierul over-informat daca sa ii pun sosete ude cu apa calaie (pediatrul nostru are un mare NO-NO la asta!) sau cu amestec de apa cu otet 2 la 1 sau sa-i dau antitermice sau sa las corpul sa-si faca treaba singur, am ales un supozitor cu Paracetamol, am dezbracat-o sa isi regleze temperatura corpului, a cerut ea sa bea vreo 2 galeti de apa si s-a culcat la loc. Si a scazut febra intr-o jumatate de ora si gata, nu a mai facut al doilea episod.

A venit vineri dimineata acasa domnul doctor pediatru, Gabi Gradinariu, (caruia i-am spus ca daca emigrez iar il iau la pachet cu tot cu sotie si cei 7 copii, ca zau nu stiu ce ne facem fara el!), a ascultat-o, a sucit-o, nu tu bube, nimic. Se tot vaieta fie-mea de "ma doale degelu' mami" si imi tot arata ba degetul aratator la mana, ba degetele mari de la picioare, dar nu vedeam nimic! Si-atunci iar ma gandeam ca e fie-mea drama-queen-mimosa-pudica si numai se smiorcaie.

Pentru tuse asociata cu muci si febra mare am inceput sa-i facem aerosoli cu Gentamicina si Flixotide. In cursul zilei de vineri am obsevat ca incepusera sa apara razlet niste bubite mici de tot pe corp, iar in plus la degetele mari de la picioare era rosie de parca avea unghie incarnata sau o stransesera pantofii type of thing. 

Pofta de mancare sufletul. Nimic. Isi tot baga in gura degetul si zicea "ma doale dintii, mami". Tot vineri a aparut si prima buba pe degetul aratator de la mana, arata ca un neg, tare, alb. 

In drum spre Bucuresti in masina a stat tot cu degetele in gura, eu convinsa ca ii plezneste o data maseaua!

Ei bine, fix in 24 de ore "negii" albi de pe maini si picioare s-au inmultit, doar in zona degetelor, erau tari, ca niste basici cu apa, vezi poze mai jos:

HAND


FOOT

MOUTH - basicile care au cazut au lasat in urma "cratere rosii", iar cele noi sunt albe
Basicile de pe limba sunt cele mai deranjante, de-asta nu poate manca, important este insa sa consume lichide: ceaiuri, supe, iaurt, limonada, apa etc. In plus, ii facem doar badijonaj cu glicerina boraxata amestecata cu 2 pastile sfaramate in sticluta de Nistatina sau Stamicina (tot aia ye).

Avand in vedere ca in plus, pe langa bube, negi, basici de pe picor, mana si din gura, i-au aparut multe bubite rosu inchis pe genunchi, burta, spate, in spatele genunchilor, in sus spre fese, am suspectat-o si de varicela, dar nu o mancau deloc. Asa ca diagnosticul a ramas acelasi.

Am cautat intre timp pe NHS (National Health System-Sistemul National Sanatate) din Uca detalii despre boala asta, le-am gasit aici pe link NHS UK - Hand, foot, mouth disease si va traduc sumarizat mai jos:

"- este o boala virala care poate afecta copii in varsta de 10 ani si mai mici, desi ocazional si adultii pot fi afectati;
- nu reprezinta in general un pericol grav pentru sanatatea copiilor;
  • SIMPTOME tipice: - similare racelii, ex. pierderea apetitului, tuse, febra moderat crescuta, intre 38-39C;
- o "urticarie" (bubite fara mancarime - ca daca o intreb pe fie-mea "te mananca mami, buba?" zice "nu papa buba, ca nu ale fame" foame) pe maini si picioare, ce poate evolua in basici dureroase;
- basici dureroase (afte) in gura.
  • CAUZA: enterovirus fie coxsackievirus A16 (ala mai de gasca), fie enterovirus 71 (ala mai tupeist care poate cauza deshidratare si rar encefalita).
  • CUM SE TRANSMITE: o persoana cu aceasta boala este foarte contagioasa cam inca o saptamana de la debutul primelor simptome, iar infectia se transmite daca: 
- o persoana afectata tuseste, stranuta, iar picaturile de saliva contaminate ajung pe suprafete comune;
 - o persoana afectata nu se spala bine pe maini dupa ce merge la toaleta si atinge ulterior suprafete sau mancare (ENTEROVIRUSUL POATE TRAI INCA 4 SAPTAMANI IN MATERIILE FECALE ale unei persoane contaminate);
- intrati in contact cu lichidul din basicile sau saliva unei persoane contaminate.

Datorita modului prin care se raspandeste aceasta boala este comuna comunitatilor de copii mici in care se schimba des scutece sau olite, gen crese, gradinite si centre de ingrijire copii.

Este indicat sa va tineti copilul acasa daca acesta nu se simte bine. Insa, daca se simte bine, nu este nevoie sa va tineti copilul acasa pana dispare ultima basica.

Este posibil ca un copil sa ia acest enterovirus de mai multe ori, desi nu de 2 ori in timpul aceleiasi epidemii. Pe masura ce cresc, copiii vor dezvolta imunitatea necesara impotriva acestui virus."

In incheiere, tot tradus din NHS UK: "boala mana-picior-gura NU este acelasi lucru precum boala picior-gura care afecteaza vaci, oi si porci. Cele doua nu au nici o legatura, iar dvs nu puteti lua boala mana-picior-gura de la animale."

No, sper ca v-am lamurit. Intre timp, noi ramanem saptamana asta la domicilium. Sanatate!

14 noiembrie 2013

Ce facem cu copiii in Sibiu

Ca tot a venit sezonu' rece si ne trezim pe intuneric, adormim pe bezna si nu ne mai vine a face nimic, m-am gandit totusi sa va prezint oferta la capitolul child entertainment, indoors, doar doar va atrage ceva. Noi apropape zilnic "prestam" cate ceva, doar intre 5pm cand plecam de la gradi si 10pm cand facem nani, e mult timp si tare ne mai plictisim in casa.

Profilul nostru este:
- Fetita 2.3 ani;
- nu rezista mai mult de 15-20min pe o activitate, iar asta daca ii place ce face;
- "Gradinita" de L-V intre 09:00 si 17:00;
- Dansuri, Learn English with Music si Teatru de copii in cadrul programului la gradinita;
- Mama prefera doar acele activitati pentru copii unde i se permite sa participe alaturi de fetita, intr-o incercare de a compensa timpul in care nu suntem impreuna.

Mai jos, pe zile, cam ce am aflat noi ca se intampla baby/child wise prin Sibiu, la unele am participat la lectii demo, la unele nu ne incadram ca varsta, la unele suntem deja inscrise contra cost, va scriu mai jos si parerile:

Luni

  • Programul FUNDAMENTAL Fast-Trak-Kids in limba germana de la Fast Track Kids pentru copii intre 5 si 8 ani, de la 17:30 la 18:30, pe Str Amnas nr 1, contact d-na Corina 0741 132 566, a 2-a sedinta saptamanala are loc in zilele de miercuri la aceleasi ore, pret modul/luna 240RON;
  • Tot pentru limba germana, copii mai mari, 3+, neaparat abonati-va la newsletter pentru Kinderprogramme organizat de Centrul Cultural German Sibiu (a.k.a. Deutsches Kulturzentrum Hermannstadt) din str Mitropoliei 16, printr-un e-mail la adresa kultur@kulturzentrum-hermannstadt.ro. Organizeaza gratuit evenimente foarte interesante, inedite, de la Dovlecei luminosi, Monstruleti veseli, citit povesti pana la basme cu actori zbs. cele din Arka Park acum cateva saptamani. Mai multe poze pe pagina lor de Facebook aici
  •  
Marti

  • Daca e marti, e "PLAY"! B-dul Victoriei nr 40, orar si tarife aici ORAR PLAY sau pe pagina de Facebook aici. Aici imi place foarte mult oferta: balet, desen, pian, cor, actorie, chitara, Learn English With Music (tip/pont: vorbiti cu directoarele gradinitelor "voastre" sa va inscrie copiii la English with Music in cadrul gradinitei, unde in loc de 200RON pe abonament de 8 saptamani, platiti 6ron/sedinta/1data/saptamana). La balet fie-mea nu a rezistat prea mult, fiind cea mai mica si refuzand sa urmeze reguli si instructiuni, dar fetitele de la 2.6 ani+ erau foarte dragute in tutuurile roz, tare gratioase si zambarete. 
  • In schimb la atelier pictura intre orele 18:00 si 18:30 (12RON/sedinta sau 120lei abonament de 10) ne place tare tare mult!

    Desenul cu sabloane
  •  Pentru marti, 19 noiembrie 2013, ora 11:00, va recomand neaparat lectia demo gratis de BABY SIGNING organizata tot de Fast Track Kids pentru copilasi intre 6luni si 1.9ani la pachet cu mamicile lor, inscrieri Bianca Candea 0752-855-013. Invatarea limbajului prin semne inainte de a invata sa vorbeasca este o metoda foarte populara ale carei beneficii le-am vazut in Londra pe fetita prietenei mele, chiar merita sa inveti sa te intelegi cu copilul tau inainte ca el sa stie sa spuna ce vrea in cuvinte!
Miercuri
  • Daca e miercuri e "MAGIC TIME"! Loc de joaca Marasti nr 4, in fiecare miercuri de la 18:00 la 20:00, 20 RON/atelier. Ne place place place! Ori ca ne-am jucat cu lutul si am facut barcute in livada cu meri pe timpul verii ori ca am pictat casute, ciupercute, am lipit stelute pe felicitari sau ne-am jucat cu bucatariile si papusile bebelusi din locul de joaca, faptul ca participa si parintii alaturi de copii creeaza o atmosfera super fun, se mai distreaza si copiii astia mari ascunsi in noi, si ce poate fi mai bun decat o dubla socializare: copiii si parintii lor? Pentru ca Event-urile de pe pagina lor de Facebook nu notifica Like-utorii de pagina, cel mai bine sunati-o pe Ana 0748-311-340 ca sa ca confirme in ce consta atelierul saptamanal, mai ales ca se anunta si o colaborare cu Ioana Nechifor pentru frumoasele aranjamente cu flori realizate de copii.

  • Tot miercuri s-a format deja o grupa de dans la STAR KIDS CENTER STAR KIDS on FCBK Str Pescarilor nr 15 (zona Gara), 50lei abonament lunar/1 data pe saptamana, de la 18:30 la 19:30, inscrieri Codruta 0741-188-196. Fie-mea iar distractie mare la lectia demo pe capul ei monser, ca asa ma mai dadea si pe mine bunica la toate cele cand eram mica, dar asteptam sa se formeze si grupa 2, am cerut sa pot ramane si eu cu ea la dansuri, e prea faina muzica, iar cum la club nu mai ies din 914 toamna, de ce sa nu profit?

    Joi


    • Balet la Asociatia PLAY:
    Balet – marti, joi – 16:00-17:00 grupa fete avansate
    • - marti, joi – 17:00-18:00 grupa fete mici
      - marti, joi – 18:00-19:00 grupa fete mici
    • EXPLORERS la FAST TRAK KIDS, detalii program aici , fie intre 10:30 si 12:00, fie intre 17:00 si 18:30, 250RON/luna/cate o sedinta pe saptamana. Am fost la lectie demo si profilul nostru de mai sus nu s-a potrivit programului: la 17:00 tocmai o luasem pe fie-mea de la gradi rupta de foame si obosita, de obicei parintii nu au voie sa ramana cu copiii, am asistat doar la lectia demo, au fost prea multe activitati (pictura, dans, engleza, muzica) asa ca m-am ales cu un overstimulated screaming child. In afara de tabla aceea interactiva cu touch screen mare pe un perete, in rest muzica, pictura, engleza, dans facem si pe-acasa sau prin alte locuri, iar de invatat sa se spele pe maini dupa pictat si inainte de masa cred ca ii invatam si noi gratis pe plozi. M-as fi dus cu drag sambata cu conditia sa pot participa la activitati cu fie-mea.

      Vineri  
      • SORY SIBIU aici pe FCBK  organizeaza Atelier creativ pentru copii - tema acestei săptămâni "Floarea Soarelui",Vă așteptăm să ne jucăm împreună!

        Vineri, 15 noiembrie, ora 16:30
        Sory 3, str. Mitropoliei, nr. 27
        Inscrieri la 0742533236
        Preț 13 lei/copil
      • Tot STAR KIDS CENTER organizeaza vineri, 15 noiembrie, 18:30 demo atelier creatie Orele Ceasornicului Join FCBK Event aici

        Sambata
         
      •  Daca nu ni se inchid usile in nas la loc de joaca "LA PITICI" ca mai rezerva cineva "private event", atunci mai reusim cate o escapada "acvatica" (ca in Sibiu chiar de chiar nu e nici un Aqua Land sau cursuri de inot pentru copii asa mici) fie la Aqua Land Deva, Brasov sau Geoagiu Bai (mai ales ca a falimentat si complexul Ocna Sibiului, acolo la troacele cu apa calda si sarata, la baza de tratament). 
      • Mai sunt ateliere de creatie de la BELLS ACADEMY Tipografilor 20, dar de la 3ani +, nu am fost, dar am vazut ce creatii frumoase au lasat acolo copilasii. Sunt si ei pe FCBK aici unde am observat ca promoveaza Jucariada lui Mos Craciun impreuna cu Magic Hands Studio. "Prietenii de la BellsAcademy Cursuri pregătesc de zor un atelier interactiv pentru pitici, pentru a-i iniţia în tainele limbilor străine într-un mod distractiv dar natural, oferindu-le încredere în puterea lor de comunicare. La Jucăriada lui Moş Crăciun o să aveţi parte de activităţi minunate alături de ei! — with BellsAcademy Cursuri."
      Duminica
      • La biserica...;
      • Sau la atelier creatie STAR KIDS CENTER descriere FCBK aici la MOJO Coffee Shop Xenopol nr 1, orele 11:00-12:30, "La Atelierul de Creație reciclăm și construim - Vaza creponată o sa ne înveselească! Reciclare, socializare, voie bună și distracție - vă invităm duminică la Mojo sa petrecem dimineata impreuna! Informații suplimentare și înscrieri la office@starkidscenter.ro sau 0741188196." 
      •  
         
      Daca mai aflati voi ceva nou, interesant, lasati un Comment mai jos pe articol, sper sa va fie de folos! See you soon in one of the above locations.

27 septembrie 2013

La 34 de ani

"Tanar vreau mereu sa fiu,
Sa traiesc asa cum stiu,
Ca la 20 de ani,
Fara griji si fara bani"

Neah. Fara griji si atat mi-as dori, thank you very much. 

"Ei, si cum e la 34 de ani? Petrecere mare? Invitati multi?"

Ce petrecere mare? Sorry, domnule 34, da' nu prea esti interesant de trambitat de colo colo.

Hai, ca la 30 am inteles, am schimbat prefixul, m-am maritat cu o saptamana inainte taman la tanc ca sa-i inchid gura maica-mii cu "daca nu te mariti pana la 30 nu te mai ia nici dracu'" (multumesc, Drac(g)ul meu ca mi-ai salvat onoarea si rusinea familiei ca era cat p-aci sa ratez deadline-ul), a fost pragul ala psihologic cu "femeia nu e cu adevarat femeie pana nu implineste 30, e in sfarsit coapta, matura, stie sa fie misterioasa" si alt bullshit social de acest gen.

La 31 femeia inca mai e aproape de in-faimosul 30, inca nu simte ca incepe sa se indeparteze cu pasi fulguiti de elefant catre varsta de... pensie. Eu la 31 am primit cadou de la Dumnezeu niste viata. Niste viata in celule mici, rotunde, pentru care plasasem de ceva timp comanda in catalogul Universului.

Asa ca la 32, am adus pe lume 4.2 kile minunate crescute din coletul primit cu 41 saptamani inainte! Si pachetul ala fix de ziua mea la 32 de ani mi-a zambit pentru prima data si m-am topit, prelins pe jos, cu un suras tamp pe fata.

Iar de atunci si pana acum, am devenit un pachet de stres incercand non-stop sa imi protejez fetita ca o leoaica (ca o Balanta echilibrata ce sunt, de fapt, ca ea e Leoaica): m-am copt si maturizat si misteriosit de mi-a iesit pe nas. Peri albi in cap wizaut nambar, wizaut nambar, un V vesnic incruntat in frunte de ma tot gandesc sa imi pun si eu in el o bulina din aia rosie cum am vazut la indieni, otzar de depresie postnatala cu multe schimbari (inclusiv de tara) la pachet, tremurat de nervi cand ma infurie prostii, de am ajuns sa iau calmante cu roinita (nu ma-ntrebati de ce le cheama Vagostabyl, puteti sa radeti ca si io am ras).

La 33 mi-am sarbatorit tare frumos ziua cu fetita mea si prietenii ei cu mamicile lor, mancand biscuiti, pufuleti in iarba, band pe fuga niste cafele varsate in nisipul de joaca al picilor si limonada cu paie ratacite pe sub scaune sau roase cu spor de prichindei. Ce imi doream la 33? Cred ca sa joc la Lotto, ca 33 suna asa bine, 3 cu 3, fie-mea nascuta pe 13, sigur iesea ceva.

Asa ca la 34? Cum sarbatoresc? Cu o cina romantica, desigur. In 3, desigur. Da, cu familia mea: tati si 'pila. De ce as face tantam? E doar un 34. 3 cu 4 nici nu se potrivesc, nu suna bine. 3 sta cu spatele la 4, nici nu se baga in seama. Mama nici nu vorbeste cu mine ca sa-mi spuna ce asteptari mai are societatea la 34. Nici tata nu vorbeste cu mine, de anu' trecut de la 33, oricum nu m-a invatat nimic.

Deci, e doar un numar, pagina 34 din Catalog. Young at heart mi-as dori sa fiu. Sa ma relaxez un pic, sa invat sa imi descretesc fruntile, copil balai cu parul de aur, sa zambesc mai des, sa ma joc cu fetita mea mai mult, sa...

Ati inteles voi, va las ca se aude ca in fiecare dimineata, un "Maaami? Maaami?" somnoros si vesel, asa ca ma duc sa-mi iau portia matinala si zilnica de miros de copil cald. Care mai nou si canta, iar aseara facea repetitii cu tati la duet: 

Tati: "Multi Ani Traias", 
fie-mea: "ca" 
Tati: "Multi Ani Traias", 
fie-mea: "ca"
Tati: "Laaaa Muuulti Aaa"
fie-mea: "ni"
Tati: "Mami sa traiasca, Mami sa traiasca"
fie-mea: "nuuuu, nu, mami, Beia, totu (tortu) Beia, pfuuu (sufla) in ade (arde=lumanarea)!!!"

Ce-ti poti dori mai mult?

Cu drag,
Mukallita

18 septembrie 2013

Umilinta gradinitelor private din Sibiu

Astazi, 17 septembrie 2013 a fost o zi trista pentru Mukallita: i-a pierit simtul umorului. De fapt, am plans cu spume. Da, io, ditamai femeia care implineste saptamana viitoare 34 de ani. Dar, stiti si voi cum e cand devii din om neom atunci cand binele copilului tau este amenintat. Si pe banii tai. Si pe bani multi.

Da, vorbim despre umilinta pe care am indurat-o cu gradinitile private din Sibiu, din toamna lui 2012 si pana in prezent. Doamne, ajuta-ne, sa fie a 4-a gradinita aleasa acum ultima!

“De ce ai ales privat?” ma puteti intreba si am incheia rapid povestea. Pai, din mai multe motive: avea 11 luni fetita mea in vara 2012 cand am dus-o prima data la “gradi” in regim de cresa, grupa sugari. Ratasem perioada depunerilor de dosare la stat, prietene de-ale mele mi-au marturisit stat la cozi peste noapte ca nu aveau “pile” sa bage direct dosarul si copilul, eu nici atat, fiind neangajata nu aveam adeverinta care se confirme intoarcerea la munca a mamei. In plus, am zis, lasa ca la privat sunt mai putini copii inscrisi si primeste bebelusul meu mai multa atentie si poate, proportional, prinde si mai putine viroze si infectii.

Noroc bun ca in iulie 2012 a stat fie-mea 4 zile in “gradi” si apoi cu o viroza respiratorie ticaloasa 4 saptamani acasa. Nu am mai dus-o inapoi, erau 30 de copii inscrisi, am zis caut ceva cu mai putini. Noroc ca a fost directoarea draguta si mi-a dat banii inapoi. De fapt, acum, tot la ea ma si intorc cu fie-mea, in speranta de mai bine.

Si, in septembrie 2012, la 1an si 1luna am gasit o cresa din zona Parc Sub Arini cu 12 copii inscrisi la momentul respectiv. Directoarea consateanca de-a mea din Sud, educatoarele tinere si dragute, fie-mea nici nu s-a uitat in urma dupa mine in prima zi la program scurt, banii (sub 500lei atunci) mai putini ca la prima alegere. Am zis ca am dat lovitura!

Am avut initiativa sa creez pe Feis un grup secret si inchis si francmasonic al parintilor de la respectiva cresa, numai ca sa am socul sa aflu din postarile de pe el, la scurt timp de la inscriere, ca 5 copii (cu fie-mea la pachet), erau acasa si vomau cu jet. Una dintre mame a ajuns cu copilul pe perfuzii la spital. Mancasera astia mici, toti sub 2 ani, musaca la pranz. MU-SA-CA! Da, da, aia cu carne tocata si ou si parca si smantana daca nu ma insel, ca sa-mi fie rusine, am citit pe meniu inainte, dar nu am stiut din ce e facuta in zona asta, ca mama o facea cu multe legume, la cuptor.

Cheama pediatrul acasa (sa-i dea Dumnezeu sanatate lu’ Gabi Gradinariu, o sa scriu si despre el in curand), cumpara solutii de hidratare, probiotice, da-i copilului apa sa bea cu seringa cu picatura (ca la perfuzie cum m-a invatat Gabi) ca sa nu vomite tot din stomac, da-i numai apa din orez fiert. In conditiile in care v-am mai povestit ca am citit ca 70% din celulele sistemului imunitar se gasesc in stomac si intestin, cele 5 zile petrecute de fie-mea cu debut voma cu jet si apoi diaree fara numar, au fost grave pentru sanatatea ei.

Cand am sunat-o pe directoare vinerea sa o intreb fumegand cine dracu’ le face meniul pentru copii si cine a aprobat asa ceva (ca ea se lauda cu surle si trambite pe website ca are meniu aprobat de nutritionist din Bucuresti!), raspunsul evaziv a fost ca a primit certificatele de provenienta ale carnii din musaca si sunt in regula!

Nemultumita de raspuns si furioasa am trimis un e-mail firmei de catering care livra mancarea la cresa, am pus directoarea cresei in cc ca sa stie ce fac, ca sa intreb cine le-a aprobat lor meniul si cum isi permit sa dea musaca unor copii de 1an si putin peste!

Ei bine, luni, dupa un weekend de chin, ma cheama directoarea in sedinta.
Ca la psiholog m-a intrebat “Care e problema? Spune, te ascult.”
Si i-am spus ca o gasesc personal vinovata de ceea ce s-a intamplat, ca a mintit ca are meniu aprobat de nutritionist, ca eu nu dau bani la privat ca sa imi afecteze mie sanatatea copilului.

Raspuns: “ai o problema? Vii la mine si imi spui. (pai te-am sunat, tu, pi...ntzesa, si nu mi-ai raspuns intrebarii). Nu trimiti mail-uri la firma de catering si treci peste mine ca directoare. (pai te-am pus in cc tocmai ca sa stii). Si fi-meo a vomat vineri. (cu atat mai mult trebuia sa linistesti parintii). Tu stii ca eu tot weekend-ul am stat sa raspund la telefoane de parinti panicati ca te-ai apucat tu sa ma defaimezi pe grupul cresei ca din cauza meniului inadecvat sunt 5 copii afectati? Contractul cu cresa prevede ca nu ai voie sa ma defaimezi, ia sa inchizi grupul. (tu stii, vita, ca nici macar nu am pornit eu discutia pe grup, iar ca in timp ce tie iti sunau telefoanele, suna-ti-ar apa-n cap, mie imi voma copilul si tremura de deshidratare si alt copil era la perfuzii in spital din cauza ta? In plus, ce contract cu cresa, ca a trecut 1 luna si n-am vazut nici contract, nici chitanta pe banii luati? In plus nu imi spui tu mie ce sa fac si sa inchid grupul, nu suntem in dictatura sa imi restrictionezi tu mie dreptul la libera exprimare). Stii ceva? Asta e cresa mea, sunt directoare, asa o conduc eu, nu iti convine, Sibiul e mare.”

Si uite asa, dupa ce m-a certat cornuta de Sud, pe sanatatea copilului meu si pe banii mei, a doua zi mi-am retras frumos copilul. Vita baltata de Olanda am fost eu ca nu am reclamat la DSP (Directia Sanatate Publica Sibiu) cele intamplate. (later edit: aceeasi directoare se regaseste in filmarile proprii pe care am rugat-o sa le faca fie-mii pe camera foto ca sa fur si eu o frantura din viata ei de cresa - ca la sugestia mea de a pune webcam in cresa directoarea a zis "lasa, mai bine sa nu stiti voi tot ce e aici ca dup-aia sunteti tot pe telefoane"- mutandu-i la masa fie-mii lingura din stanga in dreapta - desi fie-mea e preponderent stangace si zicandu-i in timpul sedintei de colorat "scrie in interiorul formei, nu mai scrie in afara", la varsta de 1an si 11luni.)

Am dus-o apoi in iarna 2012 pe fie-mea la gradi #2, in Selimbar, fiind mai aproape de casa (V.A.On) si inscrisa cu o prietena micuta de-a fie-mii. Gradinita functiona ca asociatie non profit (oare in afara de 2 gradinite private autorizate mai e vreuna in Sibiu cu acte in regula?), dar taxa 600lei pe luna, avea inscrisi copii de varste mari, personalul consta in studente la psiho-pedagogie (munca ieftina cum ar zice englezul). Directoarea? O dubioasa. Ma milogeam de ea cu saptamanile sa imi trimita in avans meniul pe e-mail sa-l consult inainte. O rugam sa nu-i vorbeasca fie-mii nimic in germana, maximin engleza, o durea fix in cur, stia si ea tri boabe in Deutsch si tot asa ii vorbea asteia mici. Zicea ca primise pentru gradinita ajutoare din Germania patuturi si saltelute, dupa care povestea ca 21 de copii facusera scarlatina cu o iarna inainte...

Timp de 2 luni fie-mea intra in gradi ca la ghilotina, nu urland sau plangand, dar cu capul plecat, era trista. Venea acasa muscata de gat si cu vanatai pe manuta. Era clar ca o bateau aia mari, nici pana acum nu mi-e clar cand reuseau sa o bata, cert e ca erau nesupravegheati. Si a inceput fie-mea sa fie agresiva, sa ma bata, sa ma muste de picior din senin pana imi dadea sangele! Oameni buni, parinti de copii, aveti incredere in copilul vostru, in ceea ce va spune chiar si atunci cand nu stie si nu poate sa vorbeasca! Este cel mai bun “barometru” indicator al propriei bunastari! Nu stiu cum am rabdat 2 luni pana sa o scot de acolo.

Sfasiata de nereusita cu gradinita, de comportamentul agresiv al fie-mii, am zis, trebuie sa o duc inapoi la cresa! Acolo sunt copii mici, de varsta ei, i-o mai tine minte de acum 2 luni, de educatoare ii placea ca venisera 1 data si acasa sa ne ajute cu un babysitting (dupa scandalul cu directoarea nu au mai avut insa voie.)

Asa ca, in ianuarie 2013, mi-am calcat pe orgoliu, principii si am rugat-o pe directoare sa o ia inapoi pe Bella ca nu se poate adapta cu copii mai mari decat ea. A cerut parerea celor 2 educatoare tinere, care au decis ca pentru binele copilului sa o primeasca inapoi. Am avertizat-o ca in decembrie 2012 eu si fie-mea am capatat la scurt timp dupa o vizita la bazinul Neptun bacteria Proteus (de care am scapat greu, cu antibiotice, luate multe zile, si care ne-a lasat si acum cu sechele de infectii urinare recurente si candida) si ca trebuie sa fie atente cu Pampersul: sa o schimbe imediat de caca, iar daca ramane caca la putza sa o spele cu apa calduta sau ser fiziologic pe discuri demachiante.

In 7 luni mi-a venit fie-mea acasa cu infectii urinare de 3 ori, o data a si recunoscut directoarea ca nu a sters-o bine cu servetele ca ii era mila ca o durea pe fie-mea cand o atingea cu ele. Lasand la o parte banii dati pe la 3 laboratoare diferite pe analize secretii vaginale, urocultura, intr-unul din episoadele de infectie urinara fie-mea a stat 8 ore cu o sticluta de recoltare urina lipita de putza, de i-a dat sangele la cat s-a frecat sticla aia in Pampers!

In plus, in vara, directoarea ba o lasa pe femeia de serviciu sa se joace cu copiii (cand am intrebat-o ce cauta doamna intre copii, mi-a zis ca “are voie conform contractului sa ma ajute 4 ore pe saptamana in cazuri de urgenta.” Haoleu, ai o urgenta si nu ne zici?), ba o aducea pe ma-sa de la Sud sa stea cu copiii. Baba mai nesuferita in prezenta copiilor si a parintilor nu am vazut: plangeau copiii toti, unii nu mai vroiau sa intre in cresa, fie-mea incepuse sa aiba crize de isterie cateodata si 3 pe ora, nu 3 pe zi cum ar fi specific “terrible tows” (teribilii 2 ani!)

In plus, pe noul meniu aprobat cica de pediatra cresei (pe care am avut onoarea sa o cunoastem 1 singura data la o sedinta cu parintii, tinuta strategic in galagie la un restaurant pe Centru ca sa nu ne auzim intre noi, mamele, nu cumva sa fie vreo nemultumita si sa porneasca vreo revolta in cruciada de defaimare, dupa care directoarea ne-a chemat separat, la sedinte individuale!) aparea pui de 6 ori pe saptamana, cateodata si de 2 ori pe zi, uitati mai jos exemplu:



In plus, desi in cresa putea intra oricine (a intrat o data si un tigan ca nu era securizat nici macar cu inchis de yala accesul in incinta), pentru parinti s-a pus un semn de STOP cu rosu si cu o poezie pentru idioti ca nu avem voie sa intram dupa copii, sa asteptam la usa, in hol.

Ce mi-a pus insa capac: am gasit-o pe fie-mea intr-o vineri sufocanta de iulie cu cacat in Pampers, stropsit, urcat pe spate si uscat! In cresa o singura educatoare cu 15 copii, il tinea pe unu’ din ei de mana sa-si puna jucariile la loc in prezenta mamei lui care intrase si neregulamentar in cresa! Am anuntat “personalul” de ingrijire ca fie-mea e plina de rahat si dumneaei a plecat mai departe cu cochilu’ sa-si puna jucariile la loc. Mi-am luat copilul pe sus sa-l duc la baie sa mi-l spal pe banii mei singura, nu venea apa calda la chiuveta. Am cerut servetele umede ale fie-mii: “pai nu pot urca dupa ele ca ar insemna sa las copiii nesupravegheati.” Asa ca am folosit 2 servetele umede gasite prin baie. Am cerut telefonul cresei dedicat apelurilor parintilor ca sa sun directoarea sa fac o reclamatie, iar “personala” mi-a raspuns ca nu il are, desi ii suna pe masa. In timp ce ieseam pe usa mi s-a strigat numele, m-am intors: “ce ai de gand sa-I spui directoarei? Nu a stat mult asa cu caca, am simtit ca miroase, dar nu am identificat copilul de la care mirosea.” WTF? WTF? WTF? Vai ca si-acum cand imi aduc aminte ma frustrez si imi vine sa ma apuc iar de fumat.

Va prezint mai jos extras din raspunsul directoarei la reclamatia mea in scris venita in ziua in care mi-am retras copilul, lunea de dupa, cititi bine partea cu “nu se poate aproxima momentul in care un copil are necesitati fiziologice.”

La 1 august 2013 i-am gasit fie-mii tot in zona Parc Sub Arini, dar mai incoace, spre Stadionu’ Vointa, gradinita care imi indeplinea toate cerintele: intrare securizata la poarta, webcam, o gradina su-per-ba in spate, cu leagane, tobogane, piscina gonflabila, castel gonflabil, multe jucarii frumoase si de interior si de exterior, camerele luminoase, peretii frumos pictati in culori vesele, putini copii inscrisi (10 la 1 educatoare si 1 ingrijitoare), iar am zis ca pentru 830 lei pe luna am dat lovitura!

La scurt timp dupa inscriere fie-mea a inceput sa aiba "accidente" cu pipi. Cand am intrebat ingrijitoarea ce metoda au folosit ca sa ii atraga atentia sa spuna data viitoare, mi-a raspuns ca au pus-o in fata clasei sa rada copiii de ea ca a facut pipi si ca fie-mea s-a rusinat. (ulterior mi-au zis ca cica am inteles eu in paranoia mea gresit, ca i-au zis fie-mii vezi ca rad copiii de tine daca mai faci pipi pe tine…hmm, oare care o fi mai rau?). 

Cand am confruntat educatoarea referitor la metoda traumatizanta folosita (profa mea de germana mi-a zis ca e o metoda foarte des folosita in Germania, iar pediatrul nostru stie de la cumnata lui din Germania ca uneori sunt inclusiv lasati uzi copiii pana vin sa ii ia parintii!) cornuta a inceput sa zica “atunci o intoarcem la Pampers daca nu zice pipi, noi ce sa facem?”. M-am revoltat. De 2 luni copilul meu nu mai folosea Pampers deloc ziua, iar de 1 luna deloc noaptea! I-am zis, nu. Nu sunt de acord nici cu metoda cresei de a stresa copilul si a-l pune pe olita din jumatate in jumatate de ora, dar nici sa o puneti in fata clasei sa mi-o traumatizati sau sa mi-o intoarceti la Pampers. Vita insista si se uita in bagajul fie-mii dupa Pampers. A venit directoarea si i-am zis si ei “fara Pampers” si am plecat nervoasa tot cu spume.

Timp de 1 saptamana si mai bine fie-mea a mers la gradi cu nas infundat, muci galbeni si un pic de tuse, dar in absenta febrei si a rosului in gat si in urma consultului pediatric la domiciliu si a rezultatelor negative de exudat faringian facute din proprie initiativa nu ca mi s-au cerut sa dovedesc ca e ne-contagios copilu, am dus-o in continuare, zi de zi. Zilnic ingrijitoarea ne zicea de fata cu copilul: “e bolnav copilul, e ceva in neregula cu ea, nu stiu.”

Asa ca luni, pe 16, am urmat instructiunile ingrijitoarei si am sunat educatoarea sa imi dea detalii despre boala cea grava. Jigodia mi-a vorbit cu: “sa va retrageti copilul din gradinita, ca mie nu imi convine ca e bolnava, ca si eu m-am imbolnavit, iar daca nu-mi convine legislatia muncii prevede ca pot sa-mi iau concediu de boala si sa vedem atunci cine mai sta cu copiii.” Fratilor, am inceput sa tremur de nervi, pe 831lei pe luna, asta ma ameninta pe banii mei ca intra in concediu! Si i-am zis “nu decideti dumneavoastra (vita dracului ce sunteti in gand) cand imi retrag copilul, nu sunteti directoare.” Raspuns: “ba decid. Ca eu sunt educatoare…” Si i-am inchis telefonul.

I-am depus plangere in scris directoarei, trimisa pe e-mail ca nu mai aveam imprimanta acasa, iar a doua zi de dimineata, marti, cu barbatu-meo mut de uimire in usa gradinitei, directoarea (se lauda ca e avocata) catre mine cu tonul foarte ridicat si dand din umeri: “ce numar sa-ti dau la inregistrare, 1 pe 2013! Ca nimeni nu mi-a mai depus plangeri pana acum, ca de cand ai venit tu am avut numai probleme, ai comentat si cu meniul (n.a. am avut tupeul sa cer sa scoata margarina, crenvustii, sunca, cerealele cu zahar, fasolea cu carnati si tochitura de porc!), educatoarea nu-ti convine, vrei s-o dau afara (n.a. vreau s-o dau cu capul ei de capul tau, nu s-o dai afara), m-am saturat de discutii, am obosit!”

Asa ca m-am dus sleita de energie si vlaga la servici, am sunat la gradinita la care am dus-o mic bebelus de 11 luni pe fie-mea (tot in zona Parc sub Arini, dar spre terenul de rugby), i-am rezervat loc, am dus-o de azi, am urmarit-o pe webcam e bine Giugiuka.

Intre timp, eu am ajuns din cauza astora cu cadere nervoasa pe canapea la psiholog, ca-n filme, sa o intreb cum imi afecteaza psihic copilul sa treaca prin atatea schimbari intr-un timp atat de scurt, noroc ca nu este impact pe termen lung.

Intre timp, oameni buni, nu mai stati cu mainile in san daca va fac putori ca astea din sistemul privat nedreptati. Faceti plangeri, cereti raspunsuri. Poate daca suntem mai multe mame crizate cum ne vad ele, cu tupeu de borfas sa le deranjam lor linistea cu pretentii pe banii nostri, vor incepe incet-incet sa inteleaga ca ofera niste servicii. Pe bani multi. Si ca lucreaza nu doar cu copiii, ci si cu parintii lor cu care acestia vin la pachet cand se semneaza contractul.

Acestea fiind zise, daca o sa imi vedeti masina infipta intr-un panotaj d-ala News Outdoor cu “Fii Smart. Ramai in Sibiu!” e pentru ca imi voi fi pierdut complet mintile.

Later edit: de la pusul de catre educatoare in fata copiilor sa rada de ea ca a facut pipi pe ea, fata mea nu mai face deloc pipi la gradinita, tine in ea 8-9 ore pana ma duc sa o iau si apoi imi cere mie sa faca. Asa ca, daca mai sunteti care ma intrebati daca nu cumva sunt eu prea pretentioasa, dificila, nebuna, nu va doriti sa fie copilul vostru asta care trece prin ce trece al meu acum, iar voi mamele in cauza...

24 august 2013

Mukallita si florile Ioanei

No, o facuram si p-asta! Fusei si la atelierul de tehnica florala organizat de Ioana pentru us, ladies, aseara, 23 august 2013, cat si la cel pentru pitici, organizat azi in 24. Cum, care Ioana? Ioana Mihai Nechifor de la City Flowers, sigur o stiti. Da, fata aia care ca si noi a dat Londra pe Sibiu, care se implica in actiuni caritabile (asa am si cunoscut-o in 2011), care e si mama si sotie si designer florist si sora de frate la fel de talentat, all-in-one.

De ce scriu azi despre ea? Stati linistiti ca nu e pentru vreun concurs sau ca ma sponsorizeaza City Flowers. In afara de 6 doze de bere primite cadou de la Heineken pentru participarea la campania aia a lor cu Space Training, in rest nu am primit nimic material legat de blogul meu.

Ei bine, pe langa mucaleala sunt si carcotasa si eternul nemultumit de cand am venit in Sibiu. Dupa 5 ani jumate petrecuti in Uca dintre care 3 jumate in Londra, am avut niste probleme grave de adaptare privind Sibiul de sus...de la etajul 7 al blocului comunist din Vasile Aaron in care traiesc. Mai ales pe partea de servicii si relatii cu clientii, iar apoi pe partea de penurie activitati cu si pentru copii, la care sa mearga si parintii.

Eu una nu am reusit sa aduc “serviciile” in Sibiu, pentru ca tot pentru Uca le ofer, dar Ioana a facut-o. Si cu mare succes. Si ma gandesc ca daca o dam ca exemplu, poate se mai simt si altii, si din alte domenii, si o da Dumnezeu sa se schimbe ceva in bine si pe-aici.

De cand i-am vazut buchetele pe scena spectacolului organizat de fratele sau Radu, mi-am dat seama ca fata asta si-a schimbat stilul si chiar a invatat multe lucruri noi in Londra. Si, satula fiind de florile in celofan, am inceput incet incet sa apelez la ea pentru diverse buchete de flori care va rog sa ma credeti au adus multe surprize placute si bucurie destinatarilor:

  • Buchetul pt nasa noastra nascuta pe 4 iulie;

  • Buchetul pentru o prietena nascuta tot in iulie;

  • Buchetul pentru Mira, hair stylist la Maioko in Mall;

  • Buchetul pentru o proaspat mamica si fetita ei nascuta in august.

Si uite asa, cu fiecare buchet, mi s-a conturat imaginea unui serviciu exceptional pe care l-am denumit, asa ca sa-l inteleg si sa-l pot descrie mai bine, “Supriza”. Ce e asa special la el? Felul in care se da fata asta peste cap sa multumeasca pe toata lumea (m-a ajutat cu acest serviciu inclusiv pentru sora mea din Bucuresti!). Cum la mine totul este despre procese ca sa inteleg cum functioneaza ceva, va descriu mai jos spiel-ul:



In principiu, cum am experimentat eu acest serviciu a fost asa: clientul suna la City Flowers=>clientul descrie persoana care va primi buchetul ca Ioana sa il poata personaliza=> plata (preturi exceptionale pt un designer florist) se efectueaza fie prin virament bancar, fie personal cash sau pentru clientii fideli se creeaza un cont unde CF noteaza toate comenzile si se pot face plati periodic=> buchetul este realizat in design unic adaptat fiecarui destinatar=>buchetul este livrat in aqua pack de catre sotul Ioanei sau chiar de Ioana direct la usa destinatarului=>acolo unde se cere si este posibil si agreat o poza este realizata in momentul primirii buchetului pt a surprinde SURPRIZA destinatarului! (dupa cum vedeti Minnie Mouse este foarte placut surprinsa).

Daca asta nu e oferta-calitate-pret-sevicii-clienti, nu stiu ce mai e!

In plus, pasionata fiind de florile ei, Ioana le ofera si celor dornici sa faca ceva diferit, o frantura din viata ei de zi cu zi. Cum stiti ca sunt mereu bulversata ca lucrez doar cu capul, cu excel-uri si cu bani si ca nu fac nimic creativ, m-am dus si la atelierele de tehnica florala ale Ioanei. Asta dupa ce am facut barcute din lut cu fie-mea la Magic Time, dar asta e o alta poveste...

Si ne-a invatat sa lucram un buchet in spirala. Nu se teme sa vanda din secretele profesiei sale, asa ca este un profesor foarte bun, drept pentru care toate buchetele in spirala realizate de ucenici au stat echilibrate in picioare!

Bine ati venit!




acum la munca! va doare cumva mana?
Felicitari, ucenicelor, toate buchetele in spirala stau echilibrat!

Promotia 23 august 2013, Magna cum laude

Iar cireasa de pe tort pentru mine a fost sa pot participa cu fetita mea de 2 ani, cu care nu petrec destul timp zilnic, la un atelier pentru copii, de creat cosulete cu flori pe burete ud. Din nou, mai incantata am fost eu de ce ne invata Ioana, dar cum fata asta are si ea copil, a stiut sa tina niste dulciuri pe aproape ca sa nu se plictiseasca piticii. Drept pentru care dupa ce a indesat florile in burete, fie-mea si-a indesat doua mini-gogosi in gura.



Concluzia-iile? Cu rabdare, efort, mult bun simt, respect si atentie orientata spre oameni in primul rand, Ioana aduce un suflu nou in Sibiu, este un exemplu despre cum ar trebui sa fie serviciile si pe aici, iar eu ii multumesc! Voi apela in continuare la serviciile ei de fiecare data cand voi avea ocazia si o recomand cu mult drag, chiar cred in pasiunea ei.