Gata. S-a-ncheiat si Shoebox 2013. Abia acum, in concediu, am reusit sa descarc majoritatea pozelor. (albumul aici pe Mukallita Fcbk). Sunt datoare cu multe postari din urma, dar pe asta depun un efort sa o duc la capat, deoarece in timp ce eu scriu randurile ce urmeaza dintr-o pensiune din Baden-Viena, Austria, cateva persoane cunoscute prin aceasta campanie poate nu au ce manca. Ultima data cand am vorbit cu ele nu aveau nici apa curenta in caminul social in care locuiau, nici lapte praf pentru fetita cea mica, ii tremura mana spre biberonul cu lapte cand i l-am intins.
Dar, de la capat.
Eu ma implic doar in ceea ce cred. La fel am facut si cu campania Spitalului de Pediatrie Sibiu prin Asociatia Propediatria, la fel si cu campania Shoebox. Cred in Shoebox pentru ceea ce reprezinta: sa daruiesti ceva cuiva care nu are, dar nu oricum, ci punand putin suflet si depunand putin efort, gandindu-te la cel care va primi cadoul tau, lasandu-i un mesaj, imaginandu-ti cum arata oare el, ce face, unde sta.
Anul asta am ajuns sa ma implic mai mult decat am planificat. De la A la Z: de la promovare, implicare voluntari, sortare, logistica si pana la livrare. Nu am vrut sa si livrez cadourile Shoebox, dar am ratat cu gratie termenul limita de 13 decembrie de dus la centrul de colectare, asa ca am facut si asta. Si m-am intristat. De-asta nu am vrut sa livrez initial, ca sa raman in zona de confort, sa nu cumva sa imi afecteze vibratia mea sensibila de mama tuturor ranitilor povestile triste ale destinatarilor.
Desi conceptul este simplu http://shoebox.ro/ (iei din casa o cutie de pantofi, o impachetezi frumos separat cutia de capac, pui in ea lucruri si jucarii de calitate, nu carpe, produse de igiena si alimentare neperisabile, iti implici si copilul din dotare daca ai ca sa-l mai trezesti din imbuibarea in care il scalzi tu cu de toate si nimic nu-l mai intereseaza, duci apoi cutia la un centru de colectare-locatie Shoebox din orasul tau si gata, ti-ai facut datoria de crestin pe anul in curs), am gandit putin diferit logistica, dar tot m-am lovit de nepasare, de "tras" de oameni cu zeci de telefoane, de promisiuni neimplinite, de haine si jucarii cu pete, gauri in ele si miros de second hand, de a trebuit sa le arunc la gunoi, de comentarii de genul "daca iti dau tie cutiile de pantofi eu in ce imi mai pun pantofii" sau "am ceva de dat, cand vii pe la mine sa le iei ca eu nu am timp".
Dar m-am lovit si de voluntari minunati, de oameni care, ca si mine, si-au luat multe ore din timpul lor personal ca sa ma ajute cu asta fara sa ceara nimic in schimb si, mai jos, ce a iesit:
Pasul 1: facut rost de 1 bucata birou langa al meu, (fara nici un cost, Directorul firmei Feeling de "papuci" cum se numesc la Sibiu toate incaltarile, fiind si el parinte, deci intelegand campania) pe care l-am impartit in 2: peretele pentru fete, cu post-it-uri roz pe grupe de varsta si cel pentru baieti cu post-it notes albastre lipite pe el:
 |
| Cele mai multe cutii au iesit pe grupa de varsta 15-18 ani, prietena mea Corina din Germania a sponsorizat cu foarte multe produse de igiena, de la absorbante pana la sampon, sapun si spray, iti multumesc! |
Pasul 2: creat pentru promovare un Event aici pe Facebook la care mi-am invitat initial doar lista mea de prieteni, dar care la randul lor si-au invitat prietenii lor. Am avut grija sa postez poze, updates, multumiri, sa-l mentin live and kicking. Tot pentru promovare am printat la Sory afise cu Shoebox, le-am lipit pe usile cladirii de birouri in care lucrez, iar despre cate telefoane si e-mail-uri fara numar fara numar am trimis, nu se mai pun.
Pasul 3: facut rost de cutii goale de pantofi, de la mine de pe balcon, de pe la prieteni, dar majoritatea cu ajutorul colegei mele Oana de la cursul de germana, le luase de la un magazin de pantofi de pe Centru.
Pasul 4: dupa principiul cere si ti se va da, am gasit niste voluntari de cea mai mare gasca ever, Dani, Corina si aceeasi Oana de mai sus, de au venit la impachetat de cutii, vreo 45 au fost in sambata aceea. Mie anul trecut impachetatul de cutii mi s-a parut cel mai greu, mai ales cand ti se incurca degetele cu stil cand impaturesti colturile si nu sta scotch-ul nici lipit cu aracet! Asa ca, oameni buni si dragi, va multumesc inca o data!
 |
| Am ascultat colinde, am baut cafea si ceai si mancat ciocolata mea preferata Terry's Orange chocolate si ne-am povestit si franturi de viata ca sa ne cunoastem mai bine, terapie sociala curata! |
 |
| Catalina m-a ajutat la sortare pe grupe de varsta, chiar nu e usor nici asta, multumesc. |
Pasul 5: Gasit donatori de jucarii, lucruri, dulciuri, haine: de la persoane fizice (Corina, Alexandra, Ioana, Roxi, Oana 1, Oana 2, Catalina, Iulia, Ana) si persoane juridice: 2pusti.ro (au niste jucarii foarte frumoase) si Star Kids Center (de cand s-a inchis Magic Time, SKC raman locul preferat de dans si ateliere de creatie al fie-mii si al meu, evident).
Pasul 6: sortat prin donatii pentru a elimina eventualele uscaturi din padure, vorba ceea.
Pasul 7: lipit etichete rosii si albastre cu grupa de varsta.
 |
| pentru baieti 15-18 ani au fost cele mai putine cutii, dar le-am adaugat un special touch (cele mai multe cutii au fost pe grupa de varsta 2-4 ani) |
Pasul 8: sigilat cutiile.
Pasul 9: gasit destinatari ai cutiilor.
 |
| pe surorile acestea (Diana 11 ani si Nicoleta 1.7 ani, 4 dintre 6 copii, 1 la tata si 5 la mama singura) le-am vazut de multe ori prin Mall Sibiu si in ziua in care le-am donat 6 cutii Shoebox le-am gasit in parcarea Kaufland. Later edit (08.01.14): mama lor m-a mintit cu multe, la fel si fata de 11ani, le trimite la cersit prin Mall, dau apoi banii cersiti unui tigan, iar pe cea de 11 a retras-o de la scoala ca sa o creasca pe cea mica din poza, ce a ajuns internata in Spital Pediatrie de Craciun de la tinut in frig toata ziua prin carucioarele de cumparaturi din parcari. Nu vor sa-si depaseasca deloc conditia, asa ca nu imi mai bat capul, voi sustine acolo unde sunt convinsa ca astfel de copii defavorizati se tin de educatie. |
 |
| Micuta Nicoleta, la scurt timp dupa poza asta, a fost internata in Spitalul de Pediatrie Sibiu cu astm, fara mama ei, deoarece mama trebuia sa aiba grija de ceilalti 4 copii ramasi in caminul social din Cisnadie. |
 |
| Cu ajutorul Oanei V. (Asociatia "Maini Unite" si Star Kids Center ) am organizat impreuna un moment la care 5 frati sa participe pentru prima data la un atelier de creatie, pentru prima data toti 5, ca apoi sa primeasca 5 cutii Shoebox. |
Pasul 10: livrat cutiile. Toate. Restul 33 din 55. La Spitalul de Pediatrie Sibiu, unde erau si copii cu posibilitati, nespecifici campaniei Shoebox, dar dupa cum m-am gandit eu, nu aveau totusi posibilitatea sa plece la cumparat de cadouri cu branulele in manute, deci s-au bucurat si ei de dulciuri si jucarii intr-o zi in care au primit si colindatori.
 |
| ba sa stiti ca au incaput toate 33 in portbagaj Renault Megane |
 |
| La Spitalul de Pediatrie Sibiu |
 |
| Fata din imagine are 18 ani, dar probleme de crestere. |
 |
| Copilasul si mama cu probleme de auz si vorbire s-au bucurat de cadoul lor. |
Da. Cam asta a fost. Desi am avut parte si de copii nemultumiti de ce au primit ("iar am primit pasta de dinti si periuta? De la celalalt Mos am primit inel si machiaje"...), ceea ce m-a dezarmat stiind cata munca s-a depus ca acea cutie cu acea pasta de dinti (si nu numai, stati linstiti) sa ajunga la ei, in rest vizita la Spitalul de Pediatrie a fost un wake up call, o mare trezire la realitate: sanatatea e mai importanta decat toate. I-am multumit iar lui Dumnezeu ca fetita mea este sanatoasa, nu in spital cu o branula pe mana, ca noi, parintii suntem sanatosi sa avem grija de ea.
Cat despre surorile gasite in parcarea de la Kaufland, care stau 5 cu mama lor in camin in Cisnadie, fara apa curenta, fara mancare, povestea lor m-a afectat cel mai mult. In ziua aceea mi-am spus ca nu mai pot participa la campanii umanitare, ma afecteaza prea tare, ma consum de energie, timp, sufar, fac din problema acestor oameni oarecum problema mea. Dar, stand asa stramb si judecand drept, la rece, la fel cum campania Asociatia Pro Pediatria "Copiii nostri, viitorul nostru! Implica-te!" este una predominant CSR (in romana Raspundere Sociala Corporatista, desi tot oamenii care duc in spate corporatiile au facut toti banii, la propriu, cam vreo 8,000 de EUR am inteles), campania Shoebox este una ISR (Raspundere Sociala Individuala/Personala). Nu ma refer la acel "Da si tu ceva ca-ti va da si tie Universul inapoi inzecit, ca si-asa ai mai mult decat iti trebuie" sau "hai, fii si tu bun, macar acum de Craciun", ci strict la "cu cat te implici si tu si pui umarul la a ajuta cate un om care are nevoie, cu atat protejezi mediul la care iti expui propriul copil, propria familie si chiar pe tine". ex: La mai multe produse de igiena cumparate si donate, se va reduce numarul de microbi din aerul pe care vrei nu vrei, il respiri si tu si copilul tau, cot la cot cu cei mai putin ocrotiti de soarta... Asta asa, mai pe intelesul matematic al tuturor.
Acestea fiind zise, sigur ma voi implica in campanii si in 2014, sper sa imi fiti alaturi ca si pana acum, va multumesc!
Craciun Fericit!
